1 Corinteni 13:4-8a

Asteptand sfarsitul, sper in fiecare clipa la renasterea inceputului. Pulverizat de indoieli ce parca se adancesc zilnic in mine, ma inchid intr-un univers monoton si imi pun la incercare rabdarea. Imi amintesc versetul biblic ce spune ca dragostea este indelung rabdatoare si ma indemn sa il pot urma, ca si cand de mine ar depinde totul. Si de fapt, depinde foarte putin..
Nu mai pot sa ma uit la filme si asta ma ingrijoreaza foarte tare. Imi revin in minte, crunt si abisal, melodiile lui Cohen- si acestea, multi timp, imposibil de ascultat. Se pare ca atunci cand sunt foarte pierdut emotional, fug de lucrurile ce imi dau senzatii puternice si in acelasi timp pot reactiva durerea. E o metoda de imunizare a trairii sau doar o forma de lasitate in fata greselii? Orice ar fi, nu e un sentiment care sa ofere liniste.
Cel mai mult insa ma sperie gandul ca tot in urma cu mai multi ani, am pierdut puterea de a citi carti "adanci". Si ma gandesc ca inlocuind ulterior placerea de a citi cu aceea de a vedea filme de arta, am supravietuit cultural. Sper sa nu fiu nevoit sa inlocuiesc din nou o parte din sufletul meu , cu altceva.
Si totusi in tot exista o schimbare si viata insasi se cere remodelata in permanenta. Important este sa gasesc echilibrul de a schimba in bine, fara prea multe incercari nereusite, raul din jurul meu. Cu cel din mine lupta e poate prea grea. Iar aici sigur am nevoie de tine..