Paraskevidekatriafobie

Spre amiaza, astazi, un gand mi-a strafulgerat prin minte. E vineri, 13...O dimineata neagra isi gasea prima explicatie pe care o putea accepta sufletul meu. Si, cred, singura...
Omul a dezvoltat mereu superstitii, fobii, complexe. E parte din noi, e o launtrica si intunecata lume a unui misticism precrestin sau poate chiar mai mult decat atat. E puntea ce leaga ratiunea de simtire, zborul intunericului spre zorii zilei. De ce vineri? De ce 13? Se spune ca in Walhalla, palatul zeilor nordici, Loki ( zeul magiei si al focului) l-a ucis pe Baldur ( zeul luminii), infuriat ca nu a fost chemat la un ospat al zeilor. Legenda arata ca la masa ar fi stat 12 zei, cel nechemat ar fi fost al 13-lea.
Tot in ziua de vineri, 13, a fost rastignit Isus, tradat de a 13-a persoana prezenta la ultima cina-Iuda. Pentru mine mai simpla e apropierea de un alt mit care prezinta ziua de vineri, 13..ca ziua in care Eva l-a indemnat pe primul Om sa guste din fructul oprit.
Multe alte astfel evenimente nefaste care au avut loc intr-o zi de vineri, 13, au creat o fobie puternica care poarta numele din titlu. Fireste, ca in orice fobie, rationalul este in minoritate, sinele freudian fiind cel ce castiga lupta cu subconstientul.
Ziua e pe sfarsite. Curand, ca orice alta zi, vineri, 13 februarie a anului 2009, va fi ingropata de timpul ce fuge spre neantul eternitatii. Sentimentele puternice ne infioara mai profund ca orice constatare rationale. E in natura slaba a omului sa fie asa, sa se zbata in oceanul simtirii, leganat de firava corabie a ratiunii.
De cele mai multe ori insa, furtunile nu asteapta zilele de vineri, 13...Ele sunt provocate de lumea din noi, ascunsa si de nepatruns. Nietzsche dadea o explicatie atat de frumoasa :"Fiecare suflet este pentru alt suflet o lume ascunsa". Geniul sau, rapus de tumultul unei boli psihice, gasise astfel explicatia caderii sale. In final ratiunea pare sa triumfe.Dar pentru cat timp?